Capitolul II ? Prevenirea criminalităţii informatice

Art.36 ? Pentru asigurarea securităţii sistemelor informatice şi a protecţiei datelor personale, autorităţile şi instituţiile publice cu competenţe ? domeniu, furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile desfăşoară activităţi comune şi programe de prevenire a criminalităţii informatice.

Art.37 ? Autorităţile şi instituţiile publice cu competenţe ? domeniu, ? cooperare cu furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile promovează ăpolitici, practici, măsuri, proceduri şi standarde minime de securitate a sistemelor informatice.

Art.38 ? Autorităţile şi instituţiile publice cu competenţe ? domeniu, ? cooperare cu furnizorii de servicii, organizaţiile neguvernamentale şi alţi reprezentanţi ai societăţii civile organizează campanii de informare privind criminalitatea informaticăşi riscurile la care sunt expuşi utilizatorii de sisteme informatice.

Art.39 ? (1) Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei constituie şi actualizează continuu baze de date privind criminalitatea informatică.

(2) Institutul Naţional de Criminologie din subordinea Ministerului Justiţiei efectuează studii periodice ? scopul identificării cauzelor care determinăşi a condiţiilor ce favorizează criminalitatea informatică.

Art.40 ? Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei desfăşoară ăprograme speciale de pregătire şi perfecţionare a personalului cu atribuţii ? prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice.

Art.41 ? Proprietarii sau administratorii de sisteme informatice la care accesul este interzis sau restricţionat pentru anumite categorii de utilizatori au obligaţia de a avertiza utilizatorii cu privire la condiţiile legale de acces şi utilizare, precum şi cu privire la consecinţele juridice ale accesului fără ădrept la aceste sisteme informatice.