Introducere

Apariţia, acum mai bine de 50 de ani, a primelor calculatoare electronice a declanşat o adevărată revoluţie ? societatea umană. Consecinţa primordială a avansului tehnologic apărut a reprezentat-o tranziţia de la societatea industrială la societatea informaţională. Umanitatea a evoluat ? ultimii 50 de ani mai mult dec? ? orice altă perioadă. Unealtă ătehnologică ? continuă perfecţionare, a cărei pătrundere ? toate aspectele vieţii economice, sociale şi culturale a punctat această evoluţie, calculatorul electronic a devenit ? ultimii ani o componentă normală a vieţii noastre.

Dezvoltarea tehnologicăşi utilizarea pe scară largă a sistemelor informatice a adus după ăsine şi o serie de riscuri. Dependenţa din ce ? ce mai accentuată a agenţilor economici, a instituţiilor publice şi chiar a utilizatorilor individuali de sistemele informatice ce le gestionează ? mare măsură resursele, face ca aceştia să fie tot mai vulnerabili la impactul pe care ? poate avea criminalitatea informatică.

Calculatoarele electronice nu au constituit o atracţie numai pentru cei interesaţi de dezvoltare, ci şi pentru cei care au văzut ? exploatarea tehnologiei moderne un mod de a dob?di foloase necuvenite. Analog modului ? care noile tehnologii informaţionale sunt mai ?t? aplicate vechilor sarcini industriale pentru perfecţionarea lor pentru ca apoi să dea naştere unor activităţi, procese şi produse noi, calculatoarele electronice au fost utilizate iniţial pentru a perfecţiona modul de comitere a unor infracţiuni tradiţionale, pentru ca ? cele din urmă să apară noi forme de ?călcări ilicite, specifice domeniului informatic. Calculatorul electronic este un factor criminogen de prim ordin, ce pune la dispoziţia conduitei criminale at? un nou obiect (informaţia, conţinutăşi procesată de sistemele informatice) c? şi un nou instrument. El oferă un repertoriu deosebit de ?tins de tehnici şi strategii de ?făptuire a infracţiunilor, dar ? acelaşi timp ?bogăţeşte sfera criminalităţii cu noi infracţiuni. Criminalitatea informatică prezintă ănumeroase elemente de diferenţiere faţă de fenomenul criminal tradiţional, ridic?d o serie de probleme ? faţa autorităţilor responsabile pentru eradicarea acesteia.

? acest context, considerăm că prezentul ?Ghid pentru aplicarea dispoziţiilor legale referitoare la criminalitatea informatică? va fi foarte folositor tuturor celor interesaţi de combaterea acestor fenomene periculoase pentru societatea noastră. Sperăm ca acest Ghid, dincolo de menirea sa de material informativ, să constituie un material de referinţă util ? activitatea zilnică a destinatarilor lui. De asemenea, el poate fi punctul de plecare pentru programe de perfecţionare profesională a persoanelor implicate ? acţiuni de combatere a criminalităţii informatice.

Ghidul este structurat pe două secţiuni. Secţiunea I, ?Ghid de referinţă cu privire la sisteme informatice şi traficul informaţional? cuprinde, ? cadrul a patru capitole, o prezentare ?tr-un limbaj accesibil a sistemelor informatice, reţelelor de calculatoare, componentelor acestora şi a principalelor programe utilizate şi care au incidenţă asupra descoperirii, investigării şi urmăririi penale a infracţiunilor informatice. Primul capitol prezintă calculatoare personale şi componentele lor. Sunt prezentate: suporturile de stocare a datelor (hard-disk, CD-ROM, memorii amovibile, etc.), perifericele, precum şi aspectele legate de PDA-uri şi telefoane mobile. Cel de-al doilea capitol analizează ăreţelele de calculatoare şi componentele lor (servere, hub-uri, routere, etc.). Un loc important ? constituie analiza reţelelor de tip Intranet VPN şi a Internetului. Capitolul 3 ia ? discuţie serviciile (www, email, ftp, IRC, instant messaging) şi software-ul incident (softuri de reţea, programe de criptare, etc.). Ultimul capitol al primei secţiuni, capitolul 4, prezintă vulnerabilităţi ale sistemelor informatice.

Secţiunea a II-a, ?Dispoziţii legale referitoare la criminalitatea informatică?, conţine trei capitole ce privesc reglementarea criminalităţii informatice, prezentarea unor noţiuni cu privire la investigaţiile informatice şi problematica probelor digitale. Capitolul al cincilea prezintă noţiunea de infracţiune informatică. ? deschiderea capitolului sunt descrise tipurile de atacuri informatice. Apoi sunt prezentate şi analizate infracţiunile cuprinse ? reglementarea rom?ă curentă (Titlul III din Legea nr. 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei ? exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi ? mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei). Capitolul şase prezintă bune practici internaţionale legate de probele digitale şi aspecte legate de investigaţia la faţa locului, proceduri de ridicare a probelor, proceduri de investigaţie criminalistică ? laborator. Ghidul este ?soţit de o serie de anexe:

1. Legea nr. 161/2003, Titlul III, Prevenirea şi combaterea criminalităţii informatice
2. Convenţia Consiliului Europei privind criminalitatea informatică
3. Recomandarea Consiliului Europei nr. R (95) 13 cu privire la problemele de procedură penală legate de tehnologiile informaţionale
4. Reguli de bază pentru obţinerea de probe digitale de către ofiţerii de poliţie (Australia)
5. Standarde ? domeniul probelor digitale (SWGDE)
6. Principii ? domeniul probelor digitale (IOCE)
7. Proceduri model de examinare criminalistică a sistemelor informatice (IACIS)
8. Codul etic al IACIS