Clasificarea riscurilor şi incidentelor

Clasificările se pot face după mai multe criterii. Vom analiza c?eva dintre acestea:

Clasificarea ca listă de termeni

O clasificare populară dar simplistă este o listă de termeni definiţi. Un exemplu este următorul:

• Interceptarea cablurilor şi a semnalelor emise (Wiretapping, Eavesdropping on Emanations);
• Căutarea prin fişierele şterse (Dumpster diving);
• Refuzarea serviciului (Denial-of-service);
• Hărţuire (Harassment);
• Mascare (Masquerading);
• Pirateria software (Software piracy);
• Copierea neautorizată de date (Unauthorized data copying);
• Degradarea serviciului (Degradation of service);
• Analiza traficului (Traffic analysis);
• Uşi ascunse (Trap doors);
• Canale ascunse (Covert channels);
• Viruşi şi viermi (Viruses and worms);
• Deturnarea sesiunii (Session hijacking);
• Atacuri temporale (Timing attacks);
• Forare (Tunneling);
• Cal troian (Trojan horses);
• Simulare IP (IP spoofing);
• Bombe logice (Logic bombs);
• Distrugerea datelor (Data diddling);
• Tehnica tăierii salamului (Salamis);
• Interceptarea parolelor (Password sniffing);
• Privilegii excesive (Excess privileges);
• Scanare (Scanning).

Listele de termeni ? general nu ?deplinesc cele 6 caracteristici ale unei clasificări satisfăcătoare.

? primul r?d, termenii tind să nu fie mutual exclusivi. De exemplu, termenii virus şi bombă logică sunt ? general găsiţi ? aceste liste, dar un virus poate conţine o bombă ălogică, deci categoriile se suprapun.

Atacatorii adevăraţi utilizează de asemenea mai multe metode. Ca rezultat, dezvoltarea unei liste complete de metode de atac nu furnizează o schemă bună de clasificare.

Listă de categorii

O variaţie a unei singure liste de termeni cu definiţii este o listă de categorii. Există o ?părţire ? şapte categorii:

1. Furtul de parole ? metode de a obţine parolele altor utilizatori;
2. Inginerie socială ? convingerea persoanelor să divulge informaţii confidenţiale;
3. Greşeli de programare şi portiţe lăsate special ? programe ? obţinerea de avantaje de la sistemele care nu respectă specificaţiile sau ?locuire de software cu versiuni compromise;
4. Defecte ale autentificării ? ?fr?gerea mecanismelor utilizate pentru autentificare;
5. Defecte ale protocoalelor ? protocoalele sunt impropriu proiectate sau implementate;
6. Scurgere de informaţii ? utilizarea de sisteme ca DNS pentru a obţine informaţii care sunt necesare administratorilor şi bunei funcţionări a reţelei, dar care pot fi folosite şi de atacatori;
7. Refuzul serviciului ? ?cercarea de a opri utilizatorii de a utiliza sistemele lor.

Categorii de rezultate

O altă variaţie a unei liste de termeni este gruparea tuturor atacurilor ? categorii de bază ăce descriu rezultatele. Un exemplu este alterarea, scurgerea de informaţii şi refuzul serviciului, unde alterarea este modificarea neautorizată a unor informaţii, scurgerea este atunci c?d informaţia ajunge ? locuri nepotrivite, iar refuzul serviciului reprezintă ăindisponibilitatea de a utiliza reţelele şi calculatoarele.

Se mai folosesc categorii similare, dar cu termeni opuşi:

1. discreţie şi confidenţialitate;
2. acurateţe, integritate şi autenticitate;
3. disponibilitate.

Cu excepţia intruşilor care vor doar să crească accesul la un computer sau la o reţea, sau intruşilor care utilizează computerul sau resursele reţelei fără ?să a degrada serviciul celorlalţi (furt de resurse), multe atacuri individuale pot fi asociate ? mod unic cu una dintre aceste categorii. Totuşi plasarea tuturor atacurilor şi incidentelor ? doar c?eva categorii este o clasificare care furnizează informaţii şi ?ţelegere limitate.

Liste empirice

O variaţie de categorii de rezultate teoretice (a priori) este dezvoltarea unei liste de categorii mai lungă bazată pe o clasificare de date empirice.

• Furtul de informaţii externe (privitul peste umăr la monitorul altei persoane);
• Abuzul extern al resurselor (distrugerea unui hard disk);
• Mascarea (?registrarea şi redarea ulterioară a transmisiunilor de pe o reţea);
• Programe dăunătoare (instalarea unui program cu scopuri distructive);
• Evitarea autentificării sau autorizării (spargerea parolelor);
• Abuz de autoritate (falsificări de ?registrări);
• Abuz intenţionat ( administrare proastă intenţionată);
• Abuz indirect (utilizarea unui alt sistem pentru a crea un program rău intenţionat).

Clasificări bazate pe acţiune ? modelul este focalizat doar pe informaţia ? tranzit şi prezintă 4 categorii de atacuri:

• ?treruperea ? un bun al sistemului este distrus sau devine neutilizabil sau nedisponibil;
• Interceptarea ? o parte neautorizată obţine accesul la un bun al sistemului;
• Modificarea ? o parte neautorizată nu numai că obţine acces, dar ? şi modifică;
• Falsificarea ? o parte neautorizată inserează obiecte contrafăcute ? sistem.